Endometrioza

Tratamente pentru infertilitate – endometrioza

Endometrul

Endometrul este căptușeala interioară a uterului, o componentă crucială a sistemului reproducător feminin. Trecând la modificări ciclice ca răspuns la fluctuațiile hormonale de-a lungul ciclului menstrual, endometrul se îngroașă și devine mai vascular, pregătind un mediu potrivit pentru potențiala implantare a unui ovul fertilizat. Dacă nu are loc fertilizarea, mucoasa endometrului este îndepărtată în timpul menstruației. Natura dinamică a endometrului, reglată de hormoni precum estrogenul și progesteronul, reflectă rolul său esențial în susținerea dezvoltării embrionare și menținerea sănătății reproducerii.

Ce este endometrioza?

Endometrioza este o afecțiune medicală în care țesutul similar mucoasei uterului, numit endometru, crește în afara uterului. În mod normal, endometrul se îngroașă, se descompune și se scurge în timpul ciclului menstrual. Cu toate acestea, în endometrioză, țesutul deplasat continuă să acționeze ca în mod normal - se îngroașă, se descompune și sângerează cu fiecare ciclu menstrual. Deoarece acest țesut nu are cum să iasă din corp, el devine prins. Acest lucru poate duce la formarea de aderențe dureroase, inflamație și dezvoltarea țesutului cicatricial. Simptomele endometriozei includ adesea dureri pelvine, în special în timpul menstruației, și pot contribui, de asemenea, la problemele de fertilitate. Cauza exactă a endometriozei nu este clară și poate fi diagnosticată definitiv doar prin intervenție chirurgicală. Opțiunile de tratament pot include gestionarea durerii, terapia hormonală sau, în cazuri severe, intervenții chirurgicale pentru îndepărtarea sau gestionarea țesutului anormal.

Țesutul endometrial se poate atașa de organele din pelvis sau de peritoneu. Poate fi găsit și în alte părți ale corpului. Acest lucru este foarte rar, totuși. Țesutul endometrial care crește în ovare poate provoca formarea unui chist (cunoscut și sub numele de endometriom).

Țesutul endometrial din afara uterului răspunde la modificarea hormonilor. De asemenea, se descompune și sângerează ca mucoasa uterului în timpul ciclului menstrual. Această sângerare poate provoca durere, mai ales înainte și în timpul menstruației.

Defalcarea și sângerarea acestui țesut în fiecare lună pot provoca, de asemenea, țesut cicatricial, numite aderențe. Uneori adeziunile leagă organele între ele. De asemenea, adeziunile pot provoca durere.

Simptomele endometriozei se agravează adesea în timp. În multe cazuri, tratamentul poate ajuta la prevenirea agravării afecțiunii.

Cine este în pericol?

Endometrioza poate afecta femeile de orice vârstă în timpul anilor reproductivi, de obicei începând din adolescență și continuând până la menopauză. Cu toate acestea, mai mulți factori pot crește riscul de a dezvolta endometrioză:

  1. Istorie de familie: Dacă o femeie are o rudă apropiată (mamă, soră sau fiică) cu endometrioză, riscul ei de a dezvolta această afecțiune poate fi mai mare.
  2. Istoricul menstrual: Ciclurile menstruale scurte (mai puțin de 27 de zile) sau perioadele lungi de menstruație (mai mult de șapte zile) pot fi asociate cu un risc crescut de endometrioză.
  3. Obstrucția fluxului menstrual: Orice lucru care împiedică fluxul normal de sânge menstrual, cum ar fi blocarea sau curgerea înapoi a lichidului menstrual, poate crește probabilitatea de endometrioză.
  4. Întârzierea nașterii sau a nu avea niciodată copii: Femeile care întârzie nașterea sau rămân fără copii pot avea un risc mai mare de a dezvolta endometrioză.
  5. Anomalii ale tractului reproductiv: Problemele structurale care afectează trecerea normală a fluxului menstrual sau capacitatea uterului de a contracta și expulza țesutul menstrual pot contribui la endometrioză.
  6. Boală autoimună: Unele afecțiuni autoimune au fost asociate cu un risc crescut de endometrioză.

Este important de reținut că, deși acești factori pot crește riscul, ei nu garantează dezvoltarea endometriozei, iar afecțiunea poate apărea în absența acestor factori. În schimb, unele femei cu factori de risc multipli nu pot dezvolta niciodată endometrioză. Cauza exactă a endometriozei rămâne neclară și sunt necesare mai multe cercetări pentru a înțelege pe deplin originile și factorii care contribuie la aceasta. Dacă cineva suspectează că are endometrioză din cauza unor simptome precum durerea pelvină sau probleme de fertilitate, este esențial să se consulte cu un profesionist din domeniul sănătății pentru un diagnostic precis și un management adecvat.

Simptome

Simptomele endometriozei pot varia foarte mult de la o persoană la alta, iar unele femei cu această afecțiune pot prezenta simptome ușoare sau deloc. Semnele și simptomele comune ale endometriozei includ:

  1. Dureri pelvine: Acesta este un simptom distinctiv al endometriozei. Durerea poate varia și poate include:
    • Crampe menstruale dureroase care se pot agrava în timp.
    • Dureri pelvine cronice în afara menstruației.
    • Durere în timpul sau după actul sexual.
  2. Nereguli menstruale: Femeile cu endometrioză pot prezenta modificări în ciclul menstrual, inclusiv:
    • Sângerări menstruale abundente.
    • Perioadele neregulate.
    • Perioade dureroase (dismenoree).
  3. Mișcări intestinale dureroase sau urinare: Endometrioza poate provoca dureri în timpul mișcărilor intestinale sau al urinării, în special în timpul menstruației.
  4. Ovulatie dureroasa: Unele femei cu endometrioză pot prezenta dureri în timpul ovulației.
  5. Examene pelvine dureroase: Examinările pelvine sau actul sexual pot fi dureroase pentru femeile cu endometrioză.
  6. infertilitate: Endometrioza este uneori asociată cu probleme de fertilitate. Afecțiunea poate duce la formarea de aderențe și țesut cicatricial, care pot interfera cu funcționarea normală a organelor de reproducere.

Este important de reținut că severitatea simptomelor nu se corelează neapărat cu amploarea sau stadiul endometriozei. Unele femei cu cazuri ușoare pot experimenta dureri semnificative, în timp ce altele cu endometrioză severă pot avea un disconfort minim.

Diagnostic

Diagnosticul endometriozei implică de obicei o combinație de istoric medical, examinări fizice și, uneori, studii imagistice sau proceduri chirurgicale. Iată o prezentare generală a procesului de diagnosticare:

  1. Istoricul medical și evaluarea simptomelor: Furnizorul de asistență medicală va începe prin a colecta un istoric medical detaliat, inclusiv informații despre natura, durata și severitatea simptomelor. Simptomele comune includ dureri pelvine, menstruații dureroase și potențiale probleme de fertilitate.
  2. Examinare pelvică: Se poate efectua un examen pelvin pentru a verifica eventualele anomalii, sensibilitate sau mase în regiunea pelviană. Cu toate acestea, este important de reținut că endometrioza nu poate fi diagnosticată definitiv doar printr-un examen pelvin.
  3. Studii imagistice: Deși studiile imagistice, cum ar fi ultrasunetele sau imagistica prin rezonanță magnetică (RMN) pot ajuta la vizualizarea organelor pelvine și la detectarea anomaliilor, ele nu sunt concludente pentru diagnosticarea endometriozei. Cu toate acestea, aceste teste pot fi utilizate pentru a exclude alte afecțiuni sau pentru a identifica chisturi asociate cu endometrioză (endometrioame).
  4. laparoscopie: Cea mai definitivă metodă de diagnosticare a endometriozei este printr-o procedură chirurgicală numită laparoscopie. În timpul laparoscopiei, un tub subțire, luminat, cu o cameră (laparoscop), este introdus prin mici incizii în abdomen. Acest lucru permite furnizorului de servicii medicale să vizualizeze și să confirme în mod direct prezența țesutului endometrial în afara uterului. Dacă se identifică endometrioza, chirurgul poate efectua și proceduri terapeutice, cum ar fi îndepărtarea sau tratarea țesutului anormal.
  5. Biopsie: În unele cazuri, o biopsie poate fi luată în timpul laparoscopiei pentru a confirma prezența țesutului endometrial și pentru a exclude alte afecțiuni.

Este important de subliniat că laparoscopia este adesea rezervată cazurilor în care există o suspiciune puternică de endometrioză sau când tratamentele conservatoare nu au oferit ameliorare. Decizia de a face o laparoscopie este de obicei luată în colaborare între furnizorul de asistență medicală și pacient.

Dacă o femeie suspectează că are endometrioză pe baza simptomelor, ar trebui să se consulte cu un profesionist din domeniul sănătății. Diagnosticul și intervenția precoce pot ajuta la gestionarea simptomelor și pot rezolva problemele legate de fertilitate asociate cu endometrioza.

Tratament

Tratamentul endometriozei are ca scop gestionarea simptomelor, atenuarea durerii și îmbunătățirea calității generale a vieții. Abordarea specifică a tratamentului depinde de factori precum severitatea simptomelor, dorința de fertilitate și sănătatea generală a individului. Opțiunile de tratament pentru endometrioză includ:

  1. Medicamente pentru durere: Calmantele eliberate fără prescripție medicală, cum ar fi medicamentele antiinflamatoare nesteroidiene (AINS), pot ajuta la gestionarea durerii asociate endometriozei. În cazuri mai severe, pot fi recomandate medicamente pentru durere pe bază de prescripție medicală.
  2. Terapii hormonale: Tratamentele hormonale urmăresc suprimarea sau reglarea ciclului menstrual pentru a reduce creșterea și activitatea țesutului endometrial. Terapiile hormonale comune includ:
    • Contraceptive: Contraceptivele orale pot ajuta la reglarea ciclului menstrual și la reducerea severității simptomelor.
    • Terapia cu progestativ: Progestinul, sub diferite forme, cum ar fi pastile, injecții sau dispozitive intrauterine (DIU), poate ajuta la controlul creșterii țesutului endometrial.
    • Agonişti şi antagonişti ai hormonului de eliberare a gonadotropinei (GnRH): Aceste medicamente induc temporar o stare de menopauză, suprimând producția de estrogen și încetinind creșterea țesutului endometrial. Ele sunt adesea folosite pentru ameliorarea simptomelor pe termen scurt.
  3. Interventie chirurgicala: În cazurile în care simptomele sunt severe sau fertilitatea este o problemă, se poate recomanda intervenția chirurgicală. Cea mai frecventă procedură chirurgicală pentru endometrioză este laparoscopia, în timpul căreia chirurgul poate îndepărta sau abla (distruge) țesutul endometrial. În cazuri mai extinse, poate fi necesară o procedură mai invazivă numită laparotomie.
  4. histerectomia: În cazurile severe, când alte tratamente nu au fost eficiente și pacienta nu dorește o sarcină viitoare, poate fi luată în considerare o histerectomie (înlăturarea uterului). Aceasta este de obicei însoțită de îndepărtarea ovarelor (ooforectomie) dacă endometrioza le-a afectat semnificativ.
  5. Terapii complementare: Unii indivizi găsesc ameliorarea simptomelor prin abordări complementare, cum ar fi acupunctura, kinetoterapie, modificări ale dietei și tehnici de gestionare a stresului. Deși este posibil ca aceste metode să nu fie un remediu, ele pot fi utilizate ca parte a unui plan cuprinzător de tratament.

Este important ca persoanele cu endometrioză să lucreze îndeaproape cu furnizorii lor de asistență medicală pentru a dezvolta un plan de tratament personalizat. Alegerea tratamentului depinde de factori precum severitatea simptomelor, obiectivele de reproducere ale individului și sănătatea generală. Vizitele regulate de urmărire sunt de obicei recomandate pentru a monitoriza eficacitatea tratamentului ales și pentru a face ajustări după cum este necesar.

-+=